Eu n-am avut, poate nici tu, dar nu mă interesează prea mult, nu ştiu şi nu-mi place istoria ta.
Eu am, tu n-ai, pentru că eu am luat ceea ce poate tu ai fi crezut că poţi să ai.De el nu-mi pasă, e prea departe.
Noi avem, eu am mai mult, voi nu aveţi.
Eu voi avea cînd tu nu vei avea.
Noi vom avea, dupa cum ne-au spus ei (aceia,) care au şi vor avea mai mult, în timp ce voi nici nu veţi mai şti ce înseamnă să ai.
Eu voi avea ce îmi vei da tu, spre "binele" tău, timp în care tu vei fi mulţumit că „împarţi”cu mine roada muncii tale.
Şi ca să fiu mai sigur că eu sînt cel care va avea, mă împrumut acum în numele tău, ca să am acum ceea ce tu nu vei avea niciodată şi nici măcar nu vei mai şti ce înseamnă a avea decît privind către mine.
În final zilei, eu deja am ceea ce tu vei plăti.Mai vor unii să fie ca mine, dar cu sprijinul tău eu sînt mai jmecher, schimb legile, îmi iau avutul şi am plecat.
Între a avea şi a fi este doar a face.
Te întreb cînd te întîlnesc pe stradă: ce mai faci ?Dar ştiu deja răspunsul: faci bine!
Bine că faci şi că eşti pentru ca eu să am.
